House Rules

Twelve rules

Douăsprezece reguli

Marta arrived in Lisbon on a hot Saturday in September. She was thirty-one, and she was a nurse from Poland.

Marta a sosit la Lisabona într-o sâmbătă călduroasă de septembrie. Avea treizeci și unu de ani și era asistentă medicală din Polonia.

Her new job at a big hospital started on Monday. But first she needed a room.

Noul ei loc de muncă la un spital mare începea luni. Dar mai întâi avea nevoie de o cameră.

She found an ad on her phone. “Room in a quiet flat. Ten minutes from the hospital. 400 euros a month.”

A găsit un anunț pe telefon: „Cameră într-un apartament liniștit. La zece minute de spital. 400 de euro pe lună.”

The flat was on the fourth floor of an old yellow building. There was no lift. Marta climbed the stairs with her heavy bag.

Apartamentul era la etajul patru al unei clădiri vechi și galbene. Nu era lift. Marta a urcat scările cu geanta ei grea.

A small old woman opened the door. She had white hair and a black dress.

O femeie bătrână și scundă a deschis ușa. Avea părul alb și o rochie neagră.

“You are the nurse?” she asked. “I am Dona Fernanda. Shoes off, please.”

„Dumneavoastră sunteți asistenta?”, a întrebat ea. „Eu sunt Dona Fernanda. Fără pantofi, vă rog.”

“Hello. I’m Marta.” Marta took off her shoes and put them by the door.

„Bună ziua. Sunt Marta.” Marta s-a descălțat și a pus pantofii lângă ușă.

Fernanda showed her the flat. It was clean and very quiet. There were old photos on every wall.

Fernanda i-a arătat apartamentul. Era curat și foarte liniștit. Erau fotografii vechi pe fiecare perete.

The room had a bed, a desk and a big window. Marta looked out. She saw red roofs and the river.

Camera avea un pat, un birou și o fereastră mare. Marta s-a uitat afară. A văzut acoperișuri roșii și râul.

“It’s beautiful,” she said. “How much is the room, exactly?”

„Este frumos”, a spus ea. „Cât costă camera, mai exact?”

“Four hundred euros a month. Water is in the price.”

„Patru sute de euro pe lună. Apa este în preț.”

“Do I have to pay for the internet?”

„Trebuie să plătesc pentru internet?”

“No, you don’t have to pay for it. But it’s slow.”

„Nu, nu trebuie să plătiți pentru el. Dar este lent.”